Agricultura europeană pe coordonatele Pactului Verde European

În 2020, Comisia Europeană (CE) și-a dezvăluit strategiile De la fermă la consumator și Biodiversitatea, care urmează să impună restricții asupra agriculturii Uniunii Europene (UE) prin reduceri specifice în utilizarea terenurilor, îngrășămintelor, antimicrobienelor și pesticidelor. Cele două strategii sunt circumscrise angajamentelor politice ale UE, menite să asigure neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050. Propunerile se angajează, de asemenea, să folosească politicile comerciale ale CE și alte demersuri internaționale pentru a sprijini această viziune asupra realizării unor sisteme agroalimentare durabile și extinderea acestora dincolo de granițele UE.

Sistemele moderne intensive de producție agricolă, cum ar fi prelucrarea solului în sistem conventional și substanțele chimice utilizate, sunt asociate cu efecte de propagare în mediul înconjurător. La nivelul UE, se depun eforturi semnificative de a limita aceste efecte, iar fermierii au început să-și modifice practicile agricole și să se implice activ pentru a deveni „parte a soluției” de a limita efectele schimbărilor climatice.

Totuși, obiectivele propuse de Comisia Europeană și, mai ales, calendarul de realizare, ar trebui să fie realiste, altminteri riscă să provoace pierderi enorme de producție în toată Europa, care ar putea să recurgă la importuri masive de produse obținute chiar cu metode și tehnologii interzise de blocul comunitar!

Agricultorii europeni doresc un cadru care să le permite să-și îndeplinească menirea de a produce, în condițiile actualelor și viitoarelor restricții. Fiind departe de a respinge ideea modificării practicilor agricole, ei solicită în primul rând ca agricultura europenă să fie protejată. Acest sector este an de an din ce în ce mai slăbit prin distorsionarea concurenței, iar fermierii au nevoie de acces la inovare, la digitalizare, agricultură de precizie și biotehnologii moderne. Ei trebuie să aibă acces la progresele tehnologice pentru a depăși o serie de provocări cum ar fi menținerea competitivității, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, asigurarea unei aprovizionări adecvate cu alimente de înaltă calitate.

“Pe masură ce nivelul tehnologic al fermelor din Romania crește, am devenit din ce in ce mai atenți la efectele schimbărilor climatice si provocările aduse de acestea. În calitate de fermier, din experiența mea, dar și comunicând cu membrii APPR, am observat un interes crescând pentru tehnicile agricole conservative, ca reacție la schimbările climatice, dar și ca masură de consolidare financiara a fermelor.”, spune Costin Telehuz, președinte al ACCPT Ialomița.

În acest context, APPR s-a angajat, prin implicarea în câteva proiecte importante de cercetare, în efortul de a favoriza intensificarea durabilă a sistemelor agricole moderne, cu scopul de a minimiza amprenta de mediu a acestora, menținând în același timp productivitatea fermei.

Organizația noastră este parte a consorțiului care, de peste un an, implementează DEMETER, proiectul principal pentru transformare digitală în domeniul agriculturii din Europa.  DEMETER este un proiect lansat în cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene și pune accentul pe interoperabilitatea la scară largă a mai multor platforme de management al fermelor cu componente de agricultură inteligentă bazate pe IoT (Internet of Things). Aceasta interoperabilitate este demonstrată printr-o serie de 20 de proiecte pilot care se desfășoară în 18 țări, dintre care 15 fac parte din UE și la care participă 60 de parteneri. DEMETER adoptă o strategie în care sunt implicați în relații de tip cerere și ofertă numeroși participanți cu 25 de locații de instalare, 6000 de  fermieri și peste 38 000 de echipamente și senzori instalați.

În România, APPR și Simavi implementează Pilotul intitulat Platformă-suport IOT pentru gestionarea deciziilor legate de cultura porumbului. Impactul agriculturii asupra mediului afectează toate componentele acestuia: aerul, apa, solul si biodiversitatea. Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunostinte științifice în domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile, este o cerință majoră a promovării agriculturii durabile. Fertilizarea și cererea de apă pentru irigații au un impact important asupra mediului și vor constitui aspecte importante ce vor fi studiate în cadrul pilotului. Cercetarea și monitorizarea câmpurilor este necesară pentru a identifica problemele din timp. Se vor identifica problemele legate de răsărire, deficiențe de azot, apariția dăunătorilor, apariția  bolilor, apariția buruienilor, efectele stresului  hidric.