Agricultura regenerativă – analiză amplă a efectelor practicilor specifice în condițiile pedo-climatice din România

APPR colaborează cu parteneri din industrie

Strategia solului publicată de CE în 17 noiembrie 2021 și comunicarea Comisiei Europene asupra „ciclurilor durabile ale carbonului”, ca parte a obiectivelor și angajamentelor din Pactul Verde European, prevăd planuri pentru implementarea unor practici sustenabile de gestionare a solurilor, care să includă și principiile agriculturii regenerative, adaptate diferitelor condiții pedoclimatice și ecosisteme.

Un obiectiv și pilon major al strategiei este și creșterea nivelului de informare și educare în rândul producătorilor agricoli cu privire la sănătatea și biodiversitatea solurilor și a practicilor agricole adaptate.

De aceea, APPR a început o serie de colaborari cu diferiți parteneri din industrie, pentru a face o evaluare exhaustivă în câmp, în diferite condiții pedo-climatice, a efectelor practicilor de agricultură regenerativă.

În agricultură, ciclul carbonului este unul complex, care implică emisii de gaze cu efect de seră determinate de gestionarea inputurilor, a lucrărilor agricole și de respirația solului (prin consumul de combustibil, aplicarea îngrășămintelor și altor inputuri, descompunerea carbonului prin procese aerobe, etc.), dar și stocarea carbonului absorbit de plante prin fotosinteză și sechestrat în biomasă și sol (asigurând un aport mai mare de carbon în sol, în comparație cu cel pierdut prin procesele de respirație).

Un număr de practici agricole și tehnologii pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pot atenua efectele schimbărilor climatice prin creșterea sechestrării carbonului prin conservarea carbonului existent în sol, precum și prin limitarea emisiilor de dioxid de carbon, metan și nitroxizi.

Agricultura conservativă sau regenerativă reprezintă o abordare agricolă mai veche, integrată, care are ca obiectiv economisirea de resurse și are la bază trei principii generale privind modul în care se realizează producția agricolă: intervenția minimă asupra solului (lucrări minime a solului și/sau fără lucrări ale solului), rotația culturilor și acoperirea permanentă, pe tot parcursul anului, a acestuia cu plante sau resturi vegetale. Toate acestea sunt asociate unei optimizări a aplicării (consumului) inputurilor chimice.

Reducerea lucrărilor agricole determină un grad mic de perturbare a solului și contribuie, astfel, la reducerea eliberării de carbon din sol în atmosferă și la sporirea capacității solului de a sechestra carbon.

Nu există niciun dubiu ca astfel de practici pot asigura atingerea obiectivului final de sechestare a carbonului și limitare a emisiilor. Dincolo de beneficiile lor, se pune întrebarea cum se potrivesc aceste practici în condițiile reale din fermă, din punct de vedere tehnologic, al utilajelor, al eficienței în combaterea dăunătorilor și agenților patogeni. Este un astfel de model de producție sustenabil pe termen scurt, mediu și lung? Pentru a putea face această evaluare, este nevoie date și experiență acumulate în timp.

În 2021 a fost demarat un amplu proiect de cercetare și cu rol demonstrativ, derulat pe patru ani, care are ca obiectiv colectarea și analiza mai multor date și parametri cu privire la aplicarea, în rotație normală a culturilor, a diferitelor sisteme sau modele de producție. Obiectivul proiectului este de a compara efectele de termen scurt și lung ale aplicării principiilor agriculturii regenerative asupra sănătății plantelor și a solului, ținând cont de parametrii de productivitate și profitabilitate. Vor fi evaluate diferite sisteme de cultură – practici de lucrări ale solului, în combinație cu diferite tehnologii (de fertilizare, de tratamente fitosanitare etc.). Se vor analiza beneficiile agriculturii regenerative în termeni de productivitate, soluții tehnice, impact pe mediu. Aceste date, coroborate, vor ajuta la crearea unei imagini de ansamblu privind beneficiile și dezavantajele acestor practici, într-un context aplicativ, real și vor ajuta la susținerea unor argumente în favorarea sau defavoroarea unor politici privind lucrările agricole, folosirea culturilor verzi de acoperire, sechestrarea carbonului, compensarea costurilor (dacă este cazul). Proiectul va asigura, de asemenea, creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a relației dintre diferitele sisteme de producție si factorii de stres abiotic și biotic specifici condițiilor din România.

În acest sens, în două zone diferite din țară, diferite din punct de vedere pedoclimatic, în câte trei ferme, vor fi comparate, în cultură mare cu o rotație normală, 3 sisteme diferite de lucrările ale solului, cu analiza efectelor pe termen scurt și lung. În fiecare fermă se aplică o rotație normală a culturilor – cereale, floarea-soarelui și porumb. Trei dintre ferme sunt amplasate în zona de nord-est a țării, iar alte trei în zona de sud-est a României (Bărăgan), așadar în regiuni pedoclimatice diferite. În fiecare zonă pedoclimatică, în cele trei ferme sunt aplicate diferite sisteme de producție, și anume: (S1) convențional, cu arătură și aplicarea tehnologiilor convenționale specifice fermei; (S2) acolo unde, în fermă, sunt practicate deja de cel puțin un an unele principii ale agriculturii regenerative (lucrări minime, minim 30% din suprafața solului acoperită cu ajutorul culturilor verzi sau resturi vegetale) și (S3) unde în fermă se practică, de peste 5 ani, toate principiile agriculturii regenerative enumerate mai sus. Compararea rezultatelor în două zone geografice și pedoclimatice diferite urmărește să cuantifice, în timp, beneficiile și dezavantajele practicilor specifice, permitând în același timp stabilirea unor referințe pentru analiza tuturor datelor. Proiectul este coordonat de către echipa de cercetare-dezvoltare a APPR, în colaborare cu specialiștii companiei Syngenta pe sănătatea și biodiversitatea solurilor.