Miniștrii agriculturii au adoptat, în cadrul Consiliului din 7 aprilie 2022, concluzii privind agricultura regenerativă (a carbonului), în baza Comunicării Comisiei privind „ciclurile durabile ale carbonului”, din 15 decembrie 2021, care se referă la agricultură și silvicultură și care vizează încurajarea practicilor agricole care ajută la captarea carbonului din atmosferă și la stocarea acestuia în sol sau biomasă, în mod durabil. Comunicarea se referă la modalitățile de creștere a eliminării dioxidului de carbon din atmosferă.

În paralel, pe 17 noiembrie, ca parte a obiectivelor și angajamentelor din Pactul Verde European, Comisia Europeană a dat publicității noua strategie a solului. Această strategie este cuprinzătoare și adresează mai multe provocări, precum: reziliența în fața schimbărilor climatice, economia circulară a solului, biodiversitatea solului pentru om, animale și sănătatea plantelor, solul și resursele de apă, degradarea solurilor și restaurarea sănătății solurilor, deșertificarea, poluarea solurilor și gestionarea solurilor containate și depreciate. Strategia prevede planuri pentru implementarea unor practici sustenabile de gestionare a solurilor, care să includă și principiile agriculturii regenerative, adaptate condițiilor pedoclimatice diferite și ecosistemelor.

Consiliul  Agrifish din aprilie 2022 a reiterat idea că agricultura regenerativă reprezintă un nou model de afaceri, verde si de natură voluntară, care trebuie să asigure că fermierii pot dezvolta un plan de afaceri bazat pe capacitățile lor economice și pe alte aspecte strategice.

Deoarece, în agricultură, există numeroase practici prin care se poate face stocarea de lungă durată a carbonului, în fucție de nivelul de referință și de situația concretă din fiecare fermă, producătorii agricoli și cooperativele din UE pledează în sensul concluziei adoptate de Consiliul din 7 aprilie,  adică pentru extinderea listei de practici de agricultură regenerativă și pentru conceperea și acordarea unor stimulente suficiente să încurajeze adoptarea lor.

Conform unui raport din 2021 al International Panel on Climate Change – IPCC (un grup interguvernamental ce realizează analize privind efectelor schimbărilor climatice), emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea umană au determinat o încălzire globală cu 1,1°C de la începutul acestui secol. IPCC arată că agricultura, silvicultura și alte utilizări ale terenurilor sunt reponsabile de aproximativ 23% din emisiile antropice de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și protoxid de azot (N2O) combinate ca CO2 echivalente în 2007–2016.  Statistici din 2019, publicate de Comisia Europeană, arată că Uniunea Europeană este al treilea mare contribuitor la aceste emisii, după China și Statele Unite. Totuși, agricultura și silvicultura sunt, în același timp, sectoarele cu cel mai mare potențial de a contribui la eliminarea și stocarea permanentă a carbonului, adică de a deveni parte a soluției.

De aceea, este relevantă distincția dintre emisiile de GES din practicile agricole și potențialele contribuții ale practicilor de agricultură regenerativă la reducerea acestor emisii.

Un alt subiect extrem de important este cadrul de certificare a eliminării carbonului, despre care miniștrii europeni ai agriculturii au fost de acord că, pentru a-și atinge scopul și a nu ridica obstacole, ar trebui să fie simplu, să nu genereze sarcini administrative disproporționate și să nu sancționeze fermierii pentru orice emisie de carbon.

Deja, se discută despre înființarea în timp util a unui grup de experți al UE pentru a împărtăși cele mai bune practici și a acorda asistență tehnică. Comisia studiază toate sistemele existente, și evaluează implicațiile potențiale ale extinderii domeniului de aplicare al cadrului de reglementare din UE privitor la reducerea emisiilor de GES din agricultură. Aceasta va permite să fie recompensate eforturile fermierilor în toate direcțiile pentru a-și îmbunătăți practicile și cuantificate în echivalent CO2.

Așa cum subliniază atât oficialii de la Bruxelles, cât și agricultorii, este nevoie de investiții publice și private și de finanțare, de inovare și cercetare, precum și de servicii de consiliere direcționate, pentru a ajuta la implementarea practicilor pe teren.

Iată de ce, APPR și partenerii săi publici și privați și-au propus să contribuie la acest efort și să aplice și evalueze practici și tehnologii specifice agriculturii regenerative în ferme din România, în diferite condiții pedo-climatice.

În cele ce urmează vom descrie aceste colaborări și rezultatele scontate.