Punctul zero într-o analiză lucidă a securității, siguranței și suveranității alimentare

Consumatorul de astăzi este mult mai sceptic și îngrijorat când vorbim despre alimentele pe care le cumpară.

Cum s-a întamplat asta?

Declinul încrederii pornește de la diferențele pe care le percepe consumatorul privind modul în care se realizează agricultura în prezent, în comparatie cu trecutul.

Din cauza lipsei unui consens social unic, apariției unei diversități de voci și interse, dar și din cauza lipsei de încredere în instituțiile publice, astăzi scepticismul cu privire la siguranța alimentară și sursele hranei noastre s-au accentuat.

Totuși, ceea ce nu mai este la fel vizibil în marea de informații, de presiuni sociale, de preconcepții legate de hrană este tocmai efortul agrar, științific și legislativ uriaș pentru ca noi, românii să avem acces la hrană sigură și suficientă.

În primăvara acestui an, EIU, divizia de cercetare a grupului The Economist, a publicat noul clasament al țărilor în funcție de rezultatele din 2020 ale Indexului Global al Securității Alimentare (GFSI). Proiectul GFSI sponsorizat de Corteva Agriscience a pus, în acest an, accent pe securitatea alimentară în contextul inegalității economice, a inegalității de sex și a inegalității resurselor naturale și de mediu.

Indexul atrage atenția asupra decalajului sistemic și asupra modului în care COVID-19 și-a pus amprenta asupra sistemelor alimentare. Concluzia acestei analize este ca securitatea globală alimentară a scăzut pentru al doilea an consecutiv. (https://foodsecurityindex.eiu.com/). Este al nouălea an de când Corteva si grupul de companii predecesoare susțin acest proiect, cu scopul de a facilita discuțiile între liderii politici cu privire la perspectivele și soluțiile urgente pe care le reclamă actuala insecuritate alimentară globală, propunându-și să fie una dintre vocile lucide care nu doar trag semnalul de alarmă, ci doresc să pună cu adevărat umărul la a construi o lume mai sigură din punct de vedere al securității alimentare.

Ca de fiecare dată, GFSI a examinat factorii determinanți ai securității alimentare, precum:

• accesibilitatea preturilor
• disponibilitatea produselor
• calitatea și siguranța alimentelor
• resursele naturale
• reziliența regiunii.

Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua pozitie din clasamentul general global și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privește accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând un onorabil loc 22 atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, lipsa de mână de lucru furnizată de lucrătorii migranți sezonieri, pe fundalul pandemiei, a afectat negativ oferta de hrană din Europa. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, care a dus la cumpărări in exces de alimente esențiale, din cauza panicii. Raportul a evaluat România ca fiind una dintre țarile fruntașe în ceea ce privește furnizarea de alimente. De asemenea, în ceea ce privește calitatea nutrițională și varietatea dietelor medii, precum și siguranța alimentară, acest indicator complex a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus resursele naturale și reziliența ca o altă dimensiune esențială. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Raportul arată că Europa este foarte expusă la secetă si inundații, de aceea managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calitații și cantității producției agricole, lucru pe care anul 2020 l-a demonstrat în mod dramatic  în România. Dacă Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice, soluțiile smart și green în extinderea sistemelor de irigații sunt un imperativ absolut.

Indexul securității alimentare este punctul zero al unei analize-diagnostic lucide a securității și siguranței alimentare, crede Jean Ionescu, director general al Corteva Agriscience România și Republica Moldova.  La nivel mondial și local, preocuparea principală a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentară. Fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune, mai adaugă directorul Corteva.

Investigația FarmForum, ”Cât de sigură este hrana noastră ?”, continuă. Rămâi conectat.