Văzute de peste Ocean, politicile europene ne vor costa scump

 

Conform unei analize de peste Ocean, strategiile agricole europene “De la fermă la furculiţă” şi cea pentru Biodiversitate se anunţă un dezastru pentru producţiile mondiale şi preţul hranei, dacă se extind dincolo de graniţele UE.

Lansate de Comisia Europeană, Strategiile presupun reducerea cu 50% a pesticidelor folosite în agricultură, cu 20% a fertilizanţilor, cu 50% a antibioticelor veterinare şi cu 10% a terenurilor, până în 2030, o premieră la nivel global.

Dacă în Europa nu s-a prezentat un studiu de impact al noilor politici, în SUA, analiştii Departamentului pentru agricultură (USDA) au făcut predicţii privind consecinţele lor economice şi sociale. Şi au propus trei scenarii, în funcţie de cât de mult se va extinde modelul de agricultură lansat la Bruxelles.

Niciunul nu e optimist. Scăderi semnificative ale producţiei agricole, creşteri uriaşe de preţuri, pierderi economice şi chiar foamete pentru milioane şi zeci de milioane de oameni sunt câteva lucruri la care trebuie să ne aşteptăm, dacă modelul european se extinde, spun economiştii americani.

Preţuri mai mari cu 17% în UE

În primul scenariu, doar UE îşi aplică propriile reguli. Consecinţa va fi scăderea cu 12%  a producţiei agricole ceea ce va duce la scumpirea alimentelor cu 17%, previzionează USDA.

Şi fermierii din UE ar fi afectaţi. Veniturile lor se vor reduce în acest scenariu cu 16% deoarece creşterile de preţuri la alimente nu vor suplini reducerea masivă de producţie. Exporturile agro-alimentare europene vor fi mai mici cu 20%. Sigur, situaţia ar fi o oportunitate pentru fermierii din alte zone de pe glob, cum ar fi cei din Canada sau Brazilia.

Economia europeană ar înregistra nişte pierderi, estimate la 71 de miliarde de dolari din PIB, mai previzionează experţii americani                  .

Europenii, chiar dacă ar plăti mai scump mâncarea, ar avea totuşi acces la hrană. Pentru alte 22 de milioane de oameni de pe glob însă, faptul că UE ar produce mai puţin va însemna că vor plonja în nesiguranţă alimentară. În acest prim scenariu, producţia agricolă la nivel global ar fi mai mică cu 1% şi creşterile de preţ la alimente sunt estimate la 9%.

Cine nu mai mănâncă?        

Probleme mai mari ar urma să apară dacă modelul agricol european s-ar extinde, fiind impus partenerilor de comerţ europeni, în scenariul doi analizat de USDA, sau fiind adoptat la nivel global, în scenariul trei.  În scenariul doi, costul alimentelor va creşte cu 21% la nivel global şi în scenariul trei chiar cu 89%, previzionează USDA.

În UE, în al doilea scenariu, preţurile la alimente ar creşte cu 60% şi în SUA cu 1%. Iar în scenariul trei, preţul hranei ar urca cu 53% în UE şi cu 61% în SUA.

Consecinţele cele mai dramatice ar fi pentru persoanele care nu vor mai putea să-şi asigure nici 2.100 de calorii zilnic, considerat minimul necesar. Economiştii USDA estimează că 103 milioane sau chiar 185 de milioane de oameni din Africa şi din Asia ar putea să ajungă să nu mai aibă suficientă hrană, în cele două scenarii. În cazul în care modelul european de agricultură se va globaliza, producţia de hrană ar putea să scadă cu 11%.

Fermierii ar urma să câştige, în general, cu unele excepţii, în aceste două scenarii. Dacă agricultura propusă de Bruxelles ar fi extinsă în afara UE, fermierii în general, inclusiv cei europeni ar avea venituri mai mari, reiese din prognoza analiştilor SUA. Asta deoarece ar creşte foarte mult preţul alimentelor.

Nici tehnologia/inovaţia nu e o soluţie  

Deşi Strategiile europene prevăd ca soluţie pentru agricultură încurajarea introducerii tehnologiei şi a inovaţiei în ferme, analiştii USDA spun că ritmul în care poate să aibă loc acest transfer este unul lent, de obicei durează 20 de ani ca să se vadă efectele introducerii inovaţiei în ferme asupra producţiei. Aşadar nici tehnologia-inovaţia nu va suplini scăderile masive de producţii cauzate de reducerea substanţelor folosite în agricultură, mai ales într-un termen de 10 ani, dacă e vorba despre posibilităţile de acum.

Departamentul american pentru Agricultură previzează că, în raportul său, nu a luat în calcul şi posibilele costuri aduse de creşterea suprafeţelor cultivate organic, pe cele legate de măsurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau pe cele aduse de noi reguli pentru bunăstarea animalelor, despre care se vorbeşte în cele două Strategii pentru agricultură europene de sub umbrela Green Deal-Pactului Verde European.

De asemenea, analiza USDA nu contestă şi nu analizează impactul asupra mediului sau al sănătăţii al celor două Strategii, ci precizează că se axează exclusiv pe impactul agricol, economic şi social.

Raportul USDA poate fi accesat aici: https://www.ers.usda.gov/webdocs/publications/99741/eb-30.pdf?v=863.3